Poet, poem, poezie... Nichita

"Eu nu prea cred că există poeţi,

cred că există poezie"

(Nichita Stanescu)

"Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti sărutul?..."

Este singura poezie a lui Nichita, despre care cand aveam 7-8 ani credeam ca e femeie din cauza prenumelui, pe care o tin minte necontenit de vreo paisprezece ani. Am mai stiut candva si altele, cum ar fi "Leoaica, tanara iubirea" din cartea de romana din liceu, sau "Ce bine ca esti", "Ploaie in luna lui Marte" si altele puse pe muzica de Nicu Alifantis. Acum mai pot reda doar cateva versuri frante din fiecare, doar "Poem" si cele 4 versuri ale sale imi raman in continuare limpezi in minte. Poate pentru ca mi se pare una dintre cele mai frumoase metode pe care le poti folosi pentru a naste stralucire in ochi caprui, verzi, negri sau albastri... poate pentru ca sarutul pe talpa piciorului mi se pare senzational - joc naiv, erotism sau nebunie erogena... nu stiu...

Pe 31 martie 1933 se nastea Nichita Stanescu. Cand aveam 7-8 ani si i-am auzit prima data numele, am crezut ca e femeie. Peste ani, poeziile sale m-au ajutat sa iubesc femeile... Multumesc, Nichita!

Poza saptamanii - "Proprietarii microbisti"

"M-a chemat in camera vecina,

m-a prins de mina si m-a tirit in pat,

cind tu priveai un meci de fotbal la televizor"

(Silvia - "Oameni ai nimanui")

Egalul cu Olanda, precedat si de victoria din amicalul cu Spania, au readus romanii in jurul echipei nationale de fotbal. Intr-o seara, cand veneam acasa de la munca, am descoperit la avizier un anunt pus de presedintele Asociatiei de Proprietari. La lumina oarba a singurului bec din hol (care a afectat si calitatea pozei) am descifrat cum acesta anunta ca Adunarea Generala a Asociatiei se amana "din cauza meciului de fotbal". Si era vorba de meciul cu Luxemburg... Ce microbisti am in bloc!

sport.ro, urmasul lui tvsport.ro

"Be careful. Journalism is more addictive than crack cocaine.

Your life can get out of balance"

(Dan Rather)

Luna aprilie va aduce pe piata o schimbare de senzatie pe piata media online. Site-ul www.tvsport.ro va lasa locul paginii www.sport.ro. Versiunea online a celui mai puternic canal de sport din Romania, TV Sport, va aduce stiri calde in format video, competitii sportive transmise in direct, exclusivitati marca Pro TV si TV Sport si va da o noua dimensiune notiunii de interactivitate cu vizitatorii. Acestea sunt doar cateva dintre ingredientele care vor aduce www.sport.ro in lista de linkuri favorite a oricarui internaut pasionat de sport.

Este un prim pas din lunga serie a transformarilor in bine prin care va trece TV Sport. Statia va putea beneficia de drepturile UEFA Champions League cumparate de Pro TV in toamna lui 2006 pentru urmatorii trei ani. La acestea se adauga si drepturile tv pentru Cupa UEFA incepand cu faza sferturilor de finala si pentru Supercupa Europei, drepturi achizitionate recent tot pentru o perioada de 3 ani. Astfel, de pe 2 aprilie, Gabi Balint si emisiunea “Campionii” vor deveni repere de baza in grila de programe a TV Sport. “Este normal ca odata cu venirea in grupul Pro TV statia sa capete alte culori. www.sport.ro inseamna sportul si media publicului tanar, in care dai enter pentru a afla tot ce e nou. Este cel mai rapid si mai spectaculos mijloc de distractie. www.sport.ro este intrarea in media moderna, dominata de rapiditate, de informatii si entertainment online sau pe telefonia mobila”, a declarat Costi Mocanu, directorul departamentului Sport al Pro TV si, totodata, directorul executiv al TV Sport.

Praf si sudoare

"A city is a large community

where people are lonesome together"

(Herbert Prochnow)

Praful şi sudoarea Marelui Oraş îmi macină ochii
Şi sufletul.
Pierdut în clişee de personalitate rătăcesc pe străzile cu oameni
Decoloraţi.
Mă privesc cu aceeaşi uimire cu care mă holbez şi eu
Către ei.
Pupilele se dilată într-o excitare disperată a irişilor
Cenuşii.
Apoi se sparg într-o deziluzie
Sîngerîndă.
Cioburile murdare cad înăuntru, şi se înfig adînc în locul rămas
Gol,
Acolo unde cîndva se lăfăia identitatea mea.
Sufletul simte durerea şi strigă, iar ţipătul muşcă
Animalic
Timpanele, blocurile, cerul şi soarele
Abalienat.
Discul palid se balansează haotic, căutînd un loc unde
Să se stingă.
Aş vrea să-i scurtez suferinţa în schimbul Experienţei sale,
Dar atunci aş fi condamnat la Arşiţă Permanentă.

Praful şi sudoarea Marelui Oraş îmi rod
Sinapsele.
Neoroni măcinaţi de mucegai dansează
Halucinogen.
Beţia mă duce deasupra cotidianului
Anost,
Lîngă guguştiuci şi Dumnezeu.
El e ocupat cu reFacerea Lumii.
A primit sesizări că nu ar merge totul ca
Uns.
Cum coada la audienţe e lungă şi pensionarii nu vor să mă
Lase mai în faţă, guguştiucii mă primesc între ei.
Ochii negri îmi povestesc fapte
Neştiute.
Secrete de stat, adultere scabroase, crime cutremurătoare, iubiri
Adolescentine
Surprinse de pe pervazuri de ferestre.
Fiinţele mute dovedesc o înţelepciune
Exhaustivă.
Jinduiesc şi eu la Cunoaşterea lor,
Dar atunci aş fi condamnat la Tăcere Veşnică.

Praful şi sudoarea Marelui Oraş îmi omoară
Sexul.
Ultima dată cînd am vrut să frămînt carnea fragedă a unei femei
Tinere,
Corpul a refuzat ordinul creierului.
A rămas indiferent chemării nurilor parfumaţi dornici de mîngîieri
Pasionale.
A preferat berea rece, aburindă, şi ţigareta mai fierbinte decît
Femeia.
Surprinzător însă, ea nu s-a supărat.
S-a întins lasciv ca o pisică uriaşă alături
De mine
Şi mi-a cerut cu glas mieros să tragă şi ea din ţigareta
Aprinsă.
I-am întins-o zîmbind şi admirîndu-i
Perfidia.
Ştiam că nu o să-mi uite niciodată refuzul,
Aşa că am apucat-o nervos de părul negru ca
Păcatul
Dar ea mi-a spus rînjind că nu-mi poate da Viclenia,
Pentru că atunci aş scăpa de Praf şi de Sudoare.

De ce plange geamul?

"The best thing one can do when it's raining is to let it rain"

(Henry Wadsworth Longfellow)

Poate nu-ti dai seama, dar ieri replica ta favorita a fost "Vreau sa ma plimb prin ploaie"... Mi-ai amintit astfel de ploi din ani trecuti, cand luam parcuri la picior ca doi copii nebuni sub perdele de apa spre uimirea oamenilor normali ce fugeau cu pungi in cap. Ne intelegeau doar gugustiucii ascunsi sub acoperisuri... Mi-ai amintit de focuri de tabara care ardeau mocnit cu gust de brad si de stanca goala sub povara ploilor mocanesti... Mi-ai amintit de cea mai lunga noapte petrecuta impreuna intr-o cabana fara lumina in timp ce fulgerele si duhurile muntelui se alergau cu zgomot si foc in jurul nostru, aducandu-ti tie o frica aproape isterica si mie un amuzament aproape debil... Mi-ai amintit de zile cu lacrimi ascunse de ploaia cazuta in acelasi timp pe obraji... Mi-ai amintit de intrebarea naiva a unei fetite mici si dulci ca o caramea, rostita demult, de la adapostul bratelor mamei sale, intr-un tramvai obisnuit de Bucuresti: "Mama, de ce plange geamul?"...

Si mie mi-e dor sa ne plimbam prin ploaie. Face parte din viata noastra. Avem amintiri frumoase sau grele cu lacrimile cerului lovindu-ne ferestrele, corpurile, existentele... Pregateste insa raspunsul. Candva, vei auzi de la piept o intrebare naiva: "Mama, de ce plange geamul?"...

Made in USA

"Toata lumea se plange ca nu are memorie,

dar nimeni nu se vaita ca nu are logica"

(La Rochefoucault)

Uneori simti ca ignoranta unora dintre semeni te copleseste. Iti vine sa-ti iei campii peste mari si tari. Un link primit de la o colega de munca te poate insa linistit. Peste "mari si tari" poate fi mai rau...

Cred insa ca relaxarea americanilor de rand provine si din ignoranta lor. "De ce sa imi bat capul cu pozitionarea pe harta a Coreei de Nord si cu numele premierului Marii Britanii? Cu ce ma ajuta sa stiu moneda britanica sau ce religie au israelienii? Oricum noi suntem cei mai tari si ne cam doare in cur de restul..." Pe lumea asta sunt oameni care au creierele libere, pentru ca ignora unele chestii elementare de cultura generala, si altii care le stiu, privesc filme pe calculatoarele de la birou despre prostia primilor si se amuza... Poate sunt mai stresati, mai obositi seara, dar stiu cine e Tony Blair si sa gaseasca pe harta chiar si Sri Lanka... Eventual, se bucura daca au timp si chef ca in drum spre casa sa isi ia aripioare de la KFC. Stiti de unde vin initialele?

Plecat dupa artificii...

"Dream as if you'll live forever,

live as if you'll die today"

(James Dean)

E trecut de miezul noptii... Pe Robert l-am cunoscut de Revelion. O buna prietena a venit la petrecerea de la mine de acasa insotit de el. "E mai mic decat noi, are douazeci de ani, ii e teama sa nu deranjeze, dar nu prea are unde petrece noaptea asta..."

La inceput timid-incurcat-necunoscut, a lasat totusi o buna impresie. Tanar, bine legat, cu zambetul pe buze, a nascut cateva sclipiri invidioase-admirative in priviri cand a vorbit de motocicleta lui. A fost primul om pe care l-am intalnit pe strada pe 1 ianuarie 2007, cand am iesit alaturi de sotia mea la plimbare. Era in parcarea insorita, se intorsese cu acelasi zambet molipsitor pe fata dupa masina, pentru ca de la petrecerea la care consumase si alcool plecase cu taxiul. "Bravo lui, uite baiat cu capul pe umeri, nu a vrut sa riste!", mi-a soptit sotia, care are oricum simpatie pentru motociclisti...

Cand am auzit de la prietena mea de accidentul de motocicleta al lui Robert, eram sigur ca o sa scape cu viata. "O sa supravietuiasca, e tanar si puternic", mi-am zis in sinea mea. Stirile Pro TV de la 23:30 m-au contrazis insa cu o cruzime surda...

E trecut de miezul noptii... La aceeasi ora, in urma cu aproape trei luni, spargeam cu artificii aburii de sampanie ai lui 2007 alaturi de cativa prieteni. Cel mai putin cunoscut dintre cei care ma inconjurau, cel mai tanar, probabil si cel mai zambaret, a urmat drumul sagetilor luminoase...

1,2, 3... radio, film, dans...

"Who says I am not under the special protection of God?"

(Adolph Hitler)

1. Am acordat in aceasta dimineata un interviu la Radio Romania Cultural. Tema? Poate nu o sa va vina sa credeti - Blogurile. Printre altele am fost intrebat daca sunt necesare la facultatile de jurnalism niste cursuri despre bloguri. Sincer, mi se par mai normale niste cursuri elementare de utilizare a calculatorului, pentru ca sunt tineri care nu stiu sa trimita un e-mail, desi stau toata ziua pe yahoo messenger. La fel de sincer, mi se pare normal sa se insiste pe limba romana. Cati oameni din blogosfera scriu cu mari greseli gramaticale?

2. Dupa gandurile trezite de revizionarea (a cata oara oare?) filmului "Rain Man", am promis ca o sa mai vorbim din cand in cand de filme bune. In seara aceasta, pe TVR 1, de la 23:30 va fi difuzat "Der Untergang", film care prezinta ultimele zile ale lui Adolph Hitler. A fost nominalizat in 2005 la Oscar, la categoria "Cel mai bun film strain". Are in palmares alte 14 premii si 9 nominalizari.

3. Tot in seara aceasta, incepe un nou sezon din "Dansez pentru tine", nava amiral a divertismentului de pe Pro TV. Astept cu interes sa vad cum se prezinta fosta gimnasta Corina Ungureanu. Pentru partea barbateasca va fi cu siguranta cel mai interesant sezon, doua dintre cele patru vedete feminine din concurs pozand in trecut in Playboy.

Cand mouse-ul ucide...

"Hunting is not a sport. In a sport, both sides

should know they're in the game"

(Paul Rodriquez)

Un "sport" tolerat de ani de zile in SUA continua sa nasca multe controverse. Este vorba de vanatoarea online care are ca efect uciderea unor animale reale. Mai exact, aflat in fata calculatorului intri pe un teren de vanatoare, iei in catarea mouse-ului o caprioara care habar n-are ce urmeaza sa se intample si tragi... Peste cateva zile un curier iti aduce acasa corpul animalului trimis de proprietarul terenului de vanatoare virtuala. Acest joc macabru este practicat de ani de zile in SUA. Animalelor, care chiar exista in realitate, le sunt implantate niste cipuri ce emit, in momentul in care se apasa pe "tragaciul" mouse-ului, un impuls electric fatal. Proprietarii unor terenuri vaste fac din aceasta afacere diabolica adevarate averi.

Povestea nu e noua, probabil e stiuta de foarte multa lume si din Romania. E macabra insa si naste un infricosator semn de intrebare... Ce se va intampla cand animalele nu vor mai potoli setea de sange a unor minti bolnave si cu multi bani?

Ramane cum am stabilit!

"Anything worth doing is worth overdoing"

(Mick Jagger)

Vai ce au sarit unii carcotasi in urma cu o luna, cand anuntam pe blog ca Rolling Stones vor concerta in Romania pe 14 iulie! Iata ca presa din Romania a confirmat astazi anuntul meu. Deci... ramane cum am stabilit!

Aripioare si pasari de noapte

"A country without bordels is like a house without bathrooms"

(Marlene Dietrich)

Nu am chef sa ma grabesc... Sunt prea obosit ca sa ma grabesc, chiar si cu masina. Imi place faptul ca strazile sunt destul de libere la ora asta, parca prea libere totusi pentru o seara de vineri. Imi place sa-l ascult in tihna pe batranul Joe Cocker in timp ce schimb vitezele cu gandul la ziua libera de maine... Trebuie sa-i iau niste aripiare de la KFC. Probabil ea deja doarme, dar pentru niste aripioare de la KFC mi-ar ierta multe lucruri, inclusiv trezitul din somn... Sper sa mai fie deschis!

De ce sa nu iau putin aer? Ia sa las eu masina la doua-trei stradute mai incolo si sa fac o mica plimbare pana la fast-food. Iata ce libera e parcarea asta! Uite si o masina a Jandarmeriei la coltul starzii, deci e si pazita. Pe trotuar, unul dintre jandarmi discuta cu o femeie. Se mai plateste parcarea la ora asta? Opresc masina... "Hai ca te las, se pare ca am un client!"... Deci da, se plateste... Ma dau jos din masina si ii aud pasii in spatele meu. Scot portofelul si pregatesc 2 RON. "Alo, domnu', ce vrei sa-ti fac de banii astia???!!!". Ridic privirea si dau de machiaj, mult machiaj, de suvite blonde pe fond roscat cu breton si de un decolteu voluptos de vreo 5-8 kilograme. Posesoarea, cu un total de vreo 80! Da, la oara asta parcarea nu se mai plateste... Si rad, rad... raaaadddd!!! Doamne, cat mai rad!... E aproape 11 noaptea, ora la care inchide KFC-ul de la Romana, e vineri seara, sunt in buricul Bucurestiului si am intins unei prostituate 2 RON!

Cand nu exista Ziua Femeii...

"In my heart, I think a woman has two choices:

either she's a feminist or a masochist"

(Gloria Steinem)

E greu nisipul? Este inca dimineata si apa pe care a absorbit-o peste noapte il face mai greu. Simti diferenta in amorteala de la muschii gatului, in intepaturile din coate si din genunchi. Din cauza acestei greutati te-ai obisnuit sa tii capul plecat. Din cauza ei si a stapanului. Cel care te-a violat prima data, care iti da orezul si cei doi dolari zilnici dupa ce se insereaza... Si din cauza acoperisului prea jos din bordeiul in care locuiesti... Si din cauza ca nu poti privi in ochi multi oameni... De ce sa-i privesti? Esti analfabeta, obosita si bolnava. Ai putut sa faci un singur copil, dar n-ai fost in stare sa-l tii in viata mai mult de doua luni. Acum e ingropat in spatele bordeiului. "Un animal lenes si prost!", te-a numit stapanul si poate are dreptate. De ce nu ar avea. El are bani, isi schimba camasile saptamanal si are chiar si carne la masa! Una dintre colegele de bordei spunea ieri ca azi e ziua femeilor. Ce prostie! Nu exista asa ceva. Atunci ati munci doar jumatate de zi sau poate ati manca si voi carne... Si poate ai ridica capul sa privesti cerul...

Sunt si femei pentru care nu exista 8 Martie. Sunt femei care nu ne invaluie in parfum atunci cand ne saruta pentru a ne multumi pentru flori, parfumuri, bomboane, bijuterii sau haine... Tuturor femeilor, celor din viata mea si din viata altora, celor pe care le iubesc si celor care muncesc pentru un castron de orez le doresc sa aiba mereu un 8 Martie. La multi ani, fetelor! Iubiti-ne mult!

Second Life, o realitate virtuala

"Cei care viseaza ziua, cunosc multe lucruri

care le scapa celor care viseaza doar noaptea"

(Edgar Allan Poe)

Se vorbeste atat de mult despre Web 3.0 si de Second Life incat nu am mai rezistat tentatiei de a-mi face un cont in lumea virtuala 3D in care oamenii se intalnesc, leaga prietenii, fac afaceri si chiar zboara. Prima mea vizita in lumea virtuala Second Life a inceput la ora 23:30 pentru a se termina la ora 2:00. Am fost fascinat si am iesit doar pentru ca imi era foarte somn. Incredibila ideea celor de la Linden Lab! Un joc fara puncte, scoruri, invingatori sau invinsi, fara nivele, fara strategii. Un univers de explorat, in care avatarurile virtuale a peste 4 milioane de oameni deja se intalnesc.

"Sa stii ca ma dezamagesti, Marian!"

"Publicity, publicity, publicity is the greatest moral

factor and force in our public life"

(Joseph Pulitzer)

Exista o reclama senzationala care ma amuza si in acelasi timp ma irita. Probabil o stiti cu totii. De cand a aparut sunt macinat de intrebari. De ce pe porc il cheama Marian? De ce nu Cristi, Gabi, Stefan, Lucian sau Paul? De ce in locul godacului nu e o gasca pe care s-o cheme Oana, Anca, Lumi, Ingrid sau Celia? De ce Marian? "Sa stii ca ma dezamagesti, Marian!"...

De mana...

"Copilul este tatăl omului" (William Wordsworth)

"Uitati si manutele. Sunt normale", se aude vocea din fata ecranului. Eu am ecranul meu si sunt numai ochi. Ecografia morfologica fetala 4D imi arata niste manute minuscule, dar atat de intregi! Am aflat ca vei fi baiat, deci cu aceste manute ma vei tine langa tine cand iti vom taia motul, cand vom merge la meciuri... Candva ti-am promis ca vom merge si la bere ca intre barbati, iar carcotasii s-au grabit sa intrebe: "Ce vei face daca va fi fata?". In privinta berii ramane cum am stabilit... Pana atunci, de fiecare data cand vei avea nevoie de ajutor sau doar vei dori sa ma faci fericit , tine-ma de mana. Eu nu iti voi da drumul niciodata...

Mama ta a vrut foarte mult ca primul nostru bebe sa fie fetita, sa-i cumpere rochite si fundite. "Aratati ca o mama de fetita!", i-a zis si medicul. Putin dezamagita ca a renuntat la visul cu rochitele roz, purta insa aseara, cand am parasit clinica, DVD-ul cu primul tau filmulet ca pe comoara cea mai de pret. "Hai sa-mi cumpar niste hainute bleu", mi-a spus zambind. Era cea mai simpatica mama de baietel! Promite-mi ca o vei tine des de mana...

Reclama cu un roman la Barca-Real!

"Pe vremuri, pentru a subjuga poporul,

cei puternici foloseau forţa, legile şi religia.

Acum, ei au pe lângă asta fotbalul şi televiziunea"

(Carl William Brown)

L. a vrut sa-mi arate ca si el poate face reclama, ba chiar impreuna cu Ronaldinho, la meciul FC Barcelona-Real Madrid, nu doar televiziunea La Sexta (vezi aici). E adevarat ca pentru asta s-a dus tocmai in Spania. L. cand crezi ca e "momentul bun sa mori"?

Inceput de primavara

"The first day of spring is one thing,

and the first spring day is another.

The difference between them is sometimes as great as a month"

(Henry Van Dyke)

Nu credeam ca imi voi incepe primavara anului 2007 cu stirea ca Marian Vanghelie a ajuns presedintele PSD Bucuresti cu peste 90% din voturi! "Vanghelie vrea ca conducerea partidului sa doreasca acest lucru!", "Pentru ca cred ca se poate castiga si primaria de la Cluj daca tot partidul o doreste!", sunt fraze din discursul mobilizator al politicianului care a smuls ropote de aplauze in sala si mi-a injumatatit pofta de cereala cu lapte. Cele doua cacofonii aruncate cu verva in mai putin de 10 secunde de primarul-almanahe (pentru a-i vedea "performanta" click aici) m-au facut sa inchid televizorul. Cerealele au fost mai dulci...

Unu, doi, trei... Sunt in spatele masutelor cu martisoare, bibelouri si buchetele de zambile. Dupa fete, barbatii par rude indepartate ale lui Vanghelie. Ea este aproape suspect de alba. O fi bolnava? La un pas de furnica de iesirea din scara mea. In timp ce ma intreb daca am incuiat usa apartamentului - asta pentru ca azi sunt sigur ca nu am lasat aragazul pornit - fac o recapitulare a colegelor din birou. Cel mai bine e sa fac o trecere in revista in functie de asezare: Maria, Claudia, Adina, Eu ... ba nu, mie nu-mi iau zambile!... Sorina, Aminia, Joe... niciodata nu am stiut numarul exact al colegelor mele... Noni, Cami, Livia... daca ma opresti pe strada si ma intrebi cu cate femei impart biroul trebuie sa fac numaratoarea in gand... "Hai sefu' iei ceva de la noi sau doar te uiti?"... Alina, Diana... le cer din prima cu 20% mai putin "ca va fac comanda mare"... Ines, Creola... "Nu se poate sefu', ca am lucrat toata ziua la ele", motiveaza ei pretul mult mai mare decat in piata. Dar piata e departe, trebuie sa traversez intersectia... Adela, Ivona... "Bine, ok, dar le aleg eu si dati-mi o punguta sa le duc mai usor pana la masina"... Mihaela, Ioana... Iau florile toate si le platesc, apoi le cer restul ca si cum ar fi acceptat propunerea mea de reducere... "Multumim sefu', va mai asteptam", imi zambesc cei trei bucurosi. Nu isi dau seama ca de fapt eu am iesit castigator din afacere, transformand-o intr-una cinstita... La masina descopar o frumoasa floare artificiala, cu diametrul de vreo 30 de centimetri, agatata la oglinda de pe partea soferului cu o mica reclama la niste firme auto. Daca mie mi-a placut, ma intreb ce efect a avut asupra doamnelor si domnisoarelor care si-au gasit masinile astfel ornate in parcare... O campanie draguta, colorata, cu gust de primavara...